Facultatea de Geografie

 geo_logo

Departamentul de Geografie al Extensiilor, Bistrița

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

 

Bine ați venit!

DESCHIDEREA FESTIVĂ A ANULUI UNIVERSITAR 2016-2017 LA EXTENSIA UNIVERSITARĂ BISTRIȚA Luni, 3 octombrie, ora 10, în Aula Magna

 

 

Pro GEOGRAPHIA

 Podul care lega școala de piața muncii a fost o realitate caracteristică societății românești de dinainte de 1989, când, cu paternalismu-i binecunoscut , „partidul unic al oamenilor muncii de la orașe și sate” controla întreaga societate, dirijismul și planificarea tuturor sectoarelor de activitate social-economică fiind realități greu de acceptat și conceput într-o lume liberă. Veritabilul crematoriu în care ne-au fost incinerate libertatea, spiritul creativ și cel al propriei inițiative s-a prăbușit sub loviturile necruțătoare ale dorinței și voinței oamenilor de a trăi într-o lume aflată sub pecetea valorilor democratice autentice. Și, odată cu acesta, s-a prăbușit și podul sus-amintit, traumatizând societatea românească post-1989 și generând frământări, semne de întrebare, dileme și, uneori, drame.

Nu din firescul lucrurilor s-a ieșit în 1989, ci din nefirescul unei pseudo-stabilități grefate pe reguli autoritariste, dictatoriale și, implicit, nedemocratice. Din firescul respirației libere, nestingherite de „impuritățile” centralismului atotstăpânitor, face parte societatea în care trăim, cu bunele și cu relele ei. În centrul fierbinte al acesteia, binomul școală – piața muncii (concept ușor „obosit” și „prăfuit”, într-o lume atât de dinamică precum cea în care trăim) pare „ceasul stricat” al societății contemporane. Dincolo de această aparență, nu numai la noi, pasionații într-un domeniu anume (să-i spunem GEOGRAFIE, de pildă), urmează studii superioare, academice, conforme cu chemarea lor lăuntrică. Și în Germania, Franța, Olanda, Japonia, SUA… ș.a. absolvenții de liceu își dau frâu liber pasiunilor lor. Acolo, ca și la noi, doar cca. 30-40% dintre absolvenți lucrează strict în domeniul studiat în facultate. În tezaurul edificiului profesional, GEOGRAFIA (pilda conformă cu subiectul nostru), cu specializările ei derivate (printre care și Geografia Turismului), rămâne ca un bun de neprețuit câștigat. Și asta nu pentru că a fi geograf înseamnă a avea asigurat la absolvire un loc de muncă ce te așteaptă cu flori „în gara vieții”.

A fi geograf, la începutul mileniului III, înseamnă a aparține unei specializări  și totodată unei lumi aparte, fascinante, în care „Zeița Mamă” a Științelor Pământului, GEOGRAFIA, nu mai este un simplu spectator la zbaterile dezvoltării societății. Eliberată de ceva vreme de sub povara timidității, pasivismului și modestiei, GOGRAFIA a devenit o prezență activă, dinamică, benefică și  productivă pe toate „șantierele” dezvoltării și transformării lumii în care trăim, implicându-se în rezolvarea paradigmelor necesităților concrete și stringente ale colectivităților umane.

Absolvenții noștri abordează cu succes cariera didactică, sunt foarte pricepuți, utili și inspirați în turismul zilelor noastre, îi întâlnim la stațiile hidrologice și meteorologice, în serviciile Salvamont, în proiectele de amenajare a teritoriului, se implică în diagnoză și prognoză cu pricepere și expertiză, gestionând cu succes, în același timp, o largă paletă de problematici fundamentale (și, uneori, complexe și complicate) cu care se confruntă societatea contemporană.

A fi geograf foarte pregătit, competent și valoros este sinonim cu a înțelege, în cunoștință de cauză, drumul firesc de la cauză la efect pentru fenomenele specifice spațiului în care ne mișcăm, dar și a depăși, cu lejeritatea conferită de  o bună instruire, granițele artificiale dintre diferitele domenii ori a te situa, cu plusvaloarea dobândită prin muncă și învățare asidue, între diferitele discipline, înăuntrul lor și dincolo de ele. Interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea sunt, așadar, concepte aflate la îndemâna geografilor, ca oameni și specialiști cu o formație științifică extrem de diversă și complexă.

Marii actori aflați în structurile binomului stat-societate (autorități politice, administrative, manageri de instituții și firme publice și private, etc.) vor trebui să țină cont de complexitatea pregătirii geografilor, de diversitatea competențelor dobândite în procesul instruirii teoretice și practice și, mai ales, de utilitatea prezenței lor în rezolvarea ecuației dezvoltării societății contemporane. Și, nu în ultimul rând, geografii vor juca un rol extrem de productiv din perspectiva multiplicării amenințărilor la adresa echilibrelor din ce în ce mai vulnerabile și fragile dintre om și natură.

Să nu uităm că podul de legătură dintre școală și piața muncii și-l poate clădi fiecare prin pregătirea profesională profundă și riguroasă, regăsită în competență și valoare și, implicit, prin argumentele concrete cu care-i convinge pe angajatori de utilitatea lor.

A fi geograf valoros și util este sinonim cu a fi vulturul care stă pe stânca cea mai înaltă de pe vârful muntelui, având lumea întreagă la picioare și știindu-i și înțelegându-i, mai bine ca nimeni altul, mecanismele intime și subtile ale funcționării ei. Și dacă toate acestea, alături de încă foarte multe altele nerostite aici, vor fi rânduite sub deviza – translatată și adaptată în „parohia” GEOGRAFIEI din textele sfinte și literatură – „dacă Geografie nu e, nimic nu e”, specializarea noastră devine cu atât mai interesantă și provocatoare.

Vă așteptăm cu interes, asumându-ne responsabilitatea de a vă pregăti temeinic și de a vă pune apoi la îndemâna societății ca buni, ca foarte buni și utili geografi!

 

Directorul Extensiei Universitare Bistrița,

Conf. univ. Dr. Mircea-Leontin Mureșianu